Dâmbovița County.pdf     

Dambovita County - Explore the Spectacular.pdf     

Dambovita Investment Opportunities.ppt

Discover Dambovita.docx     

Moreni Industrial Park.ppt     

Priboiu Industrial Park.docx

Poziţia geografică

Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central-sudică a României, fiind învecinat cu judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman. Suprafaţa totală măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat, care se desfăşoară în trepte - câmpie, dealuri şi munţi, cu menţiunea că peste 60% din suprafaţă este agricolă iar 30% este  reprezentată de păduri.

Altitudinea maximă, 2505m, se înregistrează în vârful Omu din Munţii Bucegi, al treilea ca înălţime din România, iar cea minimă, de 120m în Câmpia Titu. Apele curgătoare aparţin a două sisteme hidrografice importante Ialomiţa şi Argeş cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă şi numele judeţului. Lacurile sunt reprezentate în zona de câmpie de o serie de iazuri şi heleştee de importanţă locală (Nucet, Comişani, Bungetu, Băleni), iar în zona de nord, în bazinul superior al Ialomiţei. Clima este preponderent continentală şi doar în zona montană este continental-moderată, temperatura medie anuală variind între 0-3 grade Celsius în sectorul montan şi 10+15 grade Celsius în sectorul de câmpie.

Încadrarea regională

Dâmboviţa face parte din Regiunea Sud-Muntenia, situată în Sud-estul Europei şi Sudul României, alături de alte 6 judeţe :  Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman.

Avantajele apartenenţei la regiunea Sud-Muntenia :
• grad de acoperire ridicat cu reţele de telecomunicaţii;
• existenţa in cadrul regiunii a aeroportului Bucureşti-Henry Coandă;
• existenţa unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum şi existenţa segmentului de autostrada A1 (Bucureşti - Piteşti) ce traversează judeţul Dâmboviţa si A2 (Bucureşti - Drajna), reţele de drumuri naţionale si europene modernizate;
• forţa de muncă ieftină şi calificată;
• existenţa terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

Structura administrativă

Judeţul Dâmboviţa este compus din două municipii Târgovişte – reşedinţa judeţului şi totodată veche cetate de scaun - şi Moreni, 4 oraşe dintre care două în zona de nord, Fieni, Pucioasa, şi trei în partea de sud, respectiv Găeşti , Titu şi Răcari si 82 de comune.

Suprafaţa măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat - câmpie, dealuri şi munţi, peste 60% din suprafaţă fiind agricolă iar cca 30% o reprezintă pădurile.

Resursele naturale ale judeţului Dâmboviţa sunt variate, precum zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, cărbune, roci şi materiale de construcţie (calcare, gresie, nisipuri şi pietrişuri), izvoare minerale sulfuroase-cloruro-sodice, sulfatate şi bicarbonate folosite în diverse tratamente medicale, în staţiunea cu profil balneoclimateric, Pucioasa. De asemenea, terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră reprezintă o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic (cocoşul de munte, capra neagră, râsul, etc). Totodată, judeţul dispune de un parc natural în suprafaţă de peste 16 ha, în Munţii Bucegi, ce numără nu mai puţin de 10 rezervaţii naturale deosebit de importante prin frumuseţea peisajului şi prin interesul ştiinţific, grupate în exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Tot aici se regăsesc şi o serie de monumente ale naturii, între care şi formele eoliene Sfinxul şi Babele, adevărate embleme ale României.

Demografic vorbind, judeţul Dâmboviţa ocupă locul 16 între judeţele ţării, ca număr de locuitori, respectiv peste 528mii de persoane din care peste 30,6% locuiesc în mediul urban. Populaţia activă depăşeşte 206 mii de persoane din care peste 193 mii reprezintă populaţie ocupată. Repartizarea populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale relevă următorul tablou : în sectorul agricol - 36,5%, în sectorul serviciilor - 35,2%, în industria prelucrătoare - 21,4% iar restul de 6,9% în construcţii. Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice se prezintă astfel : peste 58,3% în servicii, 35,5% în industrie şi 4,3% în construcţii.

Rata şomajului la finele anului 2011, cu o valoare de 6,5% situează judeţul Dâmboviţa peste media pe ţară (5,2%). Şomajul a afectat în principal muncitorii şi persoanele cu nivel mediu de pregătire şi mai puţin pe cele cu studii superioare

Economia judeţului Dâmboviţa este complexă. Pe primul loc se situează industria extrem de diversificată şi a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului a fost de peste 29%. Principalele ramuri sunt industria metalurgică (32%) industria de maşini şi echipamente (21,6%), industria extractivă de petrol şi gaze naturale (9,4%) şi de minerale nemetalice (7,8%), industria alimentară (3,6%) şi chimică (1,9%), alte ramuri industriale (22,4%). Din numărul total al societăţilor comerciale active (peste 6.000), mai mult de 40,5% funcţionează în comerţ, cca 12,6% în industrie, cca 36,1% în servicii, şi peste 10,8% în construcţii.

Cele mai importante şi reprezentative societăţi sunt cele din domeniul metalurgic, Combinatul de Oţeluri Speciale (patronat de Grupul Mechel - Federaţia Rusă) şi Oţelinox (patronat de Samsung) si Laminorul de benzi electrotehnice (patronat de Grupul Erdemir – Turcia) din municipiul Târgovişte, Arctic Găeşti (patronată de Grupul Arcelik – Turcia) – unul din marii producători de aparatură electrocasnică, Combinatul de ciment de la Fieni – Carpatcement (patronat de grupul german HeidelbergCement), Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniţei – cea mai mare şi mai modernă fabrică deschisă de Grupul Wienerberger – Austria în România.

Agricultura este cea de-a doua activitate economică de bază a judeţului Dâmboviţa, cu o contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului de cca 11,6%. Sectorul vegetal este preponderent, deţinând cca 64% din totalul producţiei, faţă de cca 36% cât reprezintă sectorul producţiei de animale.  Producţia vegetală este orientată spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor, producţiile obţinute la legume, fructe şi cartofi plasând judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători.  În anul 2010, judeţul Dâmboviţa a dat 10,4% din producţia naţională de fructe (locul 2 pe ţară), 7,3% din producţia de legume a ţării (locul 3 pe ţară) şi locul 1 pe țară la producţia de cartofi. În ce priveşte producţia animală, Dâmboviţa deţine locul 6 în ierarhia judeţelor la producția de carne şi locul 3 la producţia de ouă. Silvicultura : ca structură de producţie, pădurea dâmboviţeană este formată în proporţie de peste 87% din foioase, cca 12 % din răşinoase şi 0,4% alte specii. Producţia de masă lemnoasă în anul 2011 este de 246 mii mc (volum brut). Turismul este un domeniu slab reprezentat în raport cu potenţialul existent, care se pretează la cele mai diverse forme de turism: cultural-istoric şi religios reprezentat de numeroasele vestigii istorice, monumente de artă de o valoare naţională incontestabilă, turism montan foarte bine reprezentat în masivele Bucegi şi Leaota unde se poate practica alpinismul, sporturile extreme, sporturile de iarnă drumeţiile, turism şcolar, balnear, turism rural şi agroturism.  Reţeaua de cazare turistică, cuprinde 64 de unităţi din care 16 hoteluri, 22 pensiuni turistice rurale, 10 pensiuni urbane, 4 tabere de elvi şi studenţi, 3 hanuri și moteluri şi 6 cabane turistice, toate cu o capacitate de cazare de peste 2.500 locuri, gradul de ocupare variind de la cca 10 % la cabane turistice şi peste 50% la hoteluri. La nivel regional, judeţul Dâmboviţa deţine locul 3 în ce priveşte numărul structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi capacitatea de cazare în funcţiune, la distanţă mare de Prahova şi Argeş.

Sistemul educaţional în judeţul Dâmboviţa este organizat într-un sistem complex, care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, de la învăţământul preşcolar la cel universitar, reprezentat de Universitatea Valahia Târgovişte. Structura universitară s-a diversificat în cei peste 20 ani de la înfiinţare, în funcţie de necesităţile economico-sociale şi de cerinţele pieţei muncii, având astăzi 9 facultăţi, între care amintim cea de Ştiinţe Economice, Ştiinţe Umaniste, Ştiinţe Juridice, Facultatea de Inginerie Electrică, cea a Materialelor şi cea a Mediului.  În prezent, la toate formele de învăţământ, incluzând aici şi învăţământul postuniversitar şi cel la distanţă, studiază peste 6.480 de studenţi. Pe lângă activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică, Universitatea Valahia cuprinde şi centre de formare profesională în concordanţă cu cerinţele mediului economic şi social în care funcţionează.

Serviciile de îngrijire a sănătăţii sunt furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare şi alte instituţii) aparţinând atât sectorului public, cât şi privat. Reţeaua judeţeană a  sistemului sanitar este formată din 4 spitale, 6 ambulatorii integrate spitalelor, dispensare şi cabinete medicale individuale şi de specialitate în toate localităţile judeţului, iar cea farmaceutică din peste 180 de farmacii şi puncte farmaceutice.