Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, a vizitat astăzi, 31 iulie 2014, câteva dintre muzeele ce aparțin Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” pentru a afla situația exactă a stării în care se află imobilele, precum și identificarea de soluții în vederea restaurării și punerii acestora în valoare.

Alături de directorul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească”, Ovidiu Cârstina, președintele Consiliului Județean Dâmbovița a trecut astăzi pragul Muzeului de etnografie și folclor Pucioasa, Muzeului ”Gabriel Popescu” din comuna Vulcana Pandele și al muzeelor din municipiul Târgoviște -”Gheorghe Petrașcu”  și Muzeul” Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic.

În cadrul acestei vizite, președintele Adrian Țuțuianu a avut plăcuta surpriză de a-i întâlni la Muzeul ” Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic” pe copii din Raionul Ștefan Vodă din Republica Moldova, veniți în această perioadă în tabără în județul Dâmbovița. Este pentru al doilea an când, în baza acordului de înfrățire dintre Consiliul Județean Dâmbovița și Raionul Ştefan Vodă,  copii din această regiune vin în vacanță în tabăra Căprioara din județul nostru.

La finalul vizitei efectuate în muzeele din județ, președintele Adrian Țuțuianu a concluzionat:

” „La muzee am vrut să-mi fac o idee despre cum arată, despre ce lucrări sunt necesare, pentru că va trebui să pregătim perioada următoare de programare financiară pe fonduri europene şi să ne decidem asupra unuia sau a două obiective care sunt reprezentative şi care merită efortul de a scrie un proiect european şi de a-l implementa. Din discuţiile de până acum, este foarte clar că locaţia de la Vulcana Pandele are deja scris un proiect pe fonduri norvegiene, Curtea Domnească din Târgovişte necesită în continuare investiţii de conservare şi probabil că vom scrie un proiect şi aici. Va trebui să luăm decizii de lucrări de mai mică anvergură pentru muzeul din Pucioasa”.

Scurtă prezentare a muzeelor vizitate astăzi:

Muzeul de etnografie și folclor Pucioasa deține o expoziție permanentă de etnografie și artă populară a muzeului expune piese de etnografie ilustrând meșteșugurile practicate în zonă, obiecte de uz casnic, piese etnografice din lemn și stâlpi de casă, buduroaie din trunchiuri de copac, donițe, solnițe, pive cu pisălog, pâlnii, linguri, furci de tors, fuse, tipare pentru caș, obiecte de mobilier din gospodăriile țărănești. Printre exponatele cele mai valoroase se găsesc aici un cric de lemn și o masă de tras doage, provenită de la Pietroșița și având gravate două inițiale "G, G." și anul 1859. Primele două camere de la parterul înalt sunt dedicate expunerii obiectelor de îmbrăcăminte -  costume bărbătești și femeiești. Tot aici se găsesc și obiecte de feronerie: barde, cântare, etc., care împreună cu celelalte exponate exprimă mai bine arta populară din această zonă.in

Muzeul ”Gabriel Popescu” din comuna Vulcana Pandelea poartă denumirea generică Casa-Atelier ”Gabriel Popescu”, este situat în satul Gura Vulcănii (comuna Vulcana Pandele), locul de naştere al artistului, o zonă colinară de o frumuseţe mirifică. Lăcaşul cultural dâmboviţean a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866 – 1937), amenajarea fiind posibilă datorită donaţiilor familiei acestuia. Tot familia sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu a creat şi trăit. Casa a fost finalizată în 1905, după planurile arhitectului A. Clavel, realizate în concordanţă cu schiţele şi dorinţele artistului. Clădirea are, la etaj, două camere – una deosebit de spaţioasă, destinată atelierului de gravură, care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă – dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar şi o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravură, albume de artă şi fotografii, carţi de bune maniere, cărţi de istoria românilor, cărţi de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care îl presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printr-o expoziţie documentară, cu diferite fotografii şi documente din timpul studiilor, viaţa şi principalele creaţii ale artistului, etajul ilustrează locul în care îşi petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în ţară, cu doi cilindri acţionaţi printr-o manivelă. În atelier se pot vedea ustensilele de lucru şi substanţele pentru realizarea gravurilor în metal, precum şi soba pe care îşi usca lucrările după imprimarea prin presare. Aici, prin intermediul instrumentelor de gravură, vizitatorul îşi poate imagina şi înţelege mai uşor procedeul laborios al gravurii în acvaforte şi dăltiţă.

Muzeul ”Gheorghe Petrașcu” din Târgoviște aminteşte vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin pânzele sale de Târgovişte, de oraşul care l-a primit în 1922 când şi-a construit aici o locuinţă, oraşul paşnic, patriarhal, care îl atrăgea atât prin istoria sa lăsată pe ruinele Curţii Domneşti, dar şi prin linişte şi calm. Influenţat de N. Grigorescu, Gheorghe Petraşcu se desprinde de acesta şi işi creează un stil original, realizat în modalitatea de a expune pe pânză o pastă consistentă plină de strălucire.
Printre cele mai importante tablouri ale sale, se numără: “Intrare la Curtea Domnească din Târgovişte”, Căldăruşă cu cârciumărese”, ”Vedere din Târgovişte”, ”Casă după ploaie”, ”Portret de băiat”, ”Casă la Veneţia”.
Muzeul expune şi obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, şevaletul, obiecte personale etc., care vin să facă legătura dintre sufletul vizitatorului şi frământările artistice ale pictorului.
 

Muzeul ” Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic” este primul de acest fel din România și din Europa Centrală și de Sud-Est. Acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din România.

În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi marturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsita cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20000 de ani, multe pandantive din dinți de animale și pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani etc., toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamț-Poiana Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei-Boroșteni. De altfel, în muzeu se concentrează peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani.

Expunerea materialului arheologic este modern concepută, apelându-se la modalități noi de prezentare a informațiilor, cum ar fi plasmele pe care rulează reconstituirea procedeelor tehnologice care au stat la baza realizării uneltelor și armelor din piatră și os,  în perioade cu mult superioare vârstei de 10.000 de ani, toate artefactele fiind încadrate într-un mediu natural.