Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Dâmboviţa a găzduit astăzi, 8 februarie 2013, întâlnirea de lucru dintre preşedintele CJD, Adrian Ţuţuianu şi primarii unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, întâlnire la care au participat şi prefectul judeţului, Victor Sanda, vicepreședintele  CJD Ioan Marinescu, directorul Direcţiei Finanţelor Publice Dâmboviţa, Emilian Rusu,trezorierul şef al DGFP Dâmboviţa, Marcela Ivan şi directorul SC Electrica Târgovişte, Paul Dinu.

Reuniunea de lucru a avut pe ordinea de zi subiecte importante şi de actualitate care privesc activitatea administraţiilor locale, cum ar fi proiectul  Legii bugetului de stat, cu accent pe ceea ce înseamnă pentru județul Dâmbovița și prezentarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum și modificarea unor acte normative.

Totodată, în cadrul întâlnirii de astăzi, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu,  a dorit să aducă lămuriri pentru edilii localităţilor dâmboviţene şi în ceea ce priveşte lucrările de extindere a reţelelor de iluminat public, Paul Dinu, directorul SC Electrica Sa Târgovişte, expunând punctual condiţiile în care Electrica face astfel de lucrări.

În debutul întâlnirii, şeful administraţiei judeţene  a ţinut să le reamintească primarilor dâmboviţeni faptul că în România se cere în prezent o maximă disciplină financiară, ţinând cont de deficitul bugetar existent, disciplină de care ar trebuie să ţină cont fiecare primărie:”În România plătim în 2013 oalele sparte în 4 ani de guvernare care n-a avut nicio legătură cu interesul public. Plătim anul acesta de exemplu 15 miliarde de euro, împrumutate de Guvernul Boc de la FMI, 12,5 miliarde le plăteşte Banca Naţională, 2,5 miliarde le plăteşte Guvernul(…)Anul acesta, dacă am dori să finalizăm toate investiţiile începute în România în ultimii 20 de ani, ne-ar trebui bugetul României pe 15 ani. În ce priveşte Consiliul Judeţean, anul acesta, eu am de plată în contul datoriei pe care o are, cca 220 de miliarde de lei vechi. N-am făcut eu aceste datorii. Sunt aici pus în situaţia de a gestiona CJ şi a-l aduce într-un an şi jumătate – doi, la situaţia de echilibru financiar. V-am spus data trecută cum l-am preluat şi n-am adăugat nimic de la mine. Ceea ce constat este faptul că zilnic problemele acestui consiliu se adâncesc. Spre exemplu, săptămâna trecută, am primit de la ANRMAP o amendă de 11,7 miliarde, toate pe proceduri de licitaţie publică, derulate de CJ pe zone unde interesele de afaceri ale unei clientele rapace, care avea legătură cu cei care au guvernat, a spoliat tot. Cam aceasta este situaţia la momentul acesta. Vreau să vă spun ,cu toată prietenia că, indiferent cum m-aţi ruga, în plen, separat, venind la audienţă în fiecare marţi, nu avem soluţii la foarte multe probleme din cauza situaţiei financiare pe care o avem. Vreau să vă mai spun ceva, disciplinaţi-vă comportamentul  în gestiunea finanţelor publice pentru că sunt două aspecte pe care vi le spun eu astăzi. Există un articol 75 în Legea Finanţelor Publice, 273/2006, care vorbeşte despre falimentul unităţilor administrativ – teritoriale. Până acum, nimeni nu a luat în serios subiectul acesta. (…) Să fim şi mai clari: falimentul oraşelor, comunelor şi municipiilor. Vreţi să rămâneţi vreunii dintre dumneavoastră ca cei care aţi deschis primul faliment al unei comune, oraş sau municipiu?! S-ar putea să nu vă placă. Vreţi ca unii dintre dumneavoastră să nu vă mai conduceţi comunele unde aţi fost aleşi? La faliment primarii vor sta undeva deoparte, se instituie un comitet financiar care gestionează problemele localităţii până când trecem şi în mandatul celălalt trei sferturi. Ca atare, aveţi grijă, că modul acesta în a gestiona finanţele haotic, fără reguli, fără nici un fel de gândire legat de cum plătim anumite lucruri pe care le avem prin localităţi şi care nu mai pot continua.

Preşedintele Adrian Ţuţuianu  a adus în discuţie şi prevederile Ordonanței de urgență nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie. Practic, toate unitățile administrativ-teritoriale care înregistrează arierate au posibilitatea să primească de la bugetul de stat un credit de trezorerie, cu o dobândă de 5,2% , acordat  pe o perioadă de maxim 5 ani pentru    a-și plăti datoriile pe care le au față de anumiți agenți economici:

„Astăzi o să vi se prezinte Legea Bugetului de Stat şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2013, privind plata arieratelor. Veţi vedea, că în ambele acte normative, se spune că dacă încălcăm regulile de disciplină financiară, DGFP vă taie alimentarea conturilor. Eu vă spun mai puţin tehnic, tocmai ca să vă lămuriţi fiecare. Degeaba veţi veni la mine, la prefect, la Dragoş Rusu, directorul Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, la ministru Finanţelor. Nici eu, nici prefectul, nici ministrul Finanţelor nu va încălca în nici un fel legea. Ce prevede Legea Bugetului de Stat?! Primul aspect, că se finanţează lucrările noi sau în continuarea celor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Se interzice finanţarea de investiţii noi, dacă n-ai sursă de finanţare. Vă rog să fiţi foarte atenţi, pentru că mulţi dintre dumneavoastră nu aveţi nicio legătură  cu legea când începeţi investiţiile. Le începeţi, v-au trecut prin cap, a venit nu ştiu cine, am găsit noi pe cineva cu care suntem prieteni şi îi dăm ceva de lucru, iar după aceea veniţi şi bateţi la uşa Consiliului Judeţean. Bateţi degeaba, va fi închisă. Nici eu nu am voie să fac alocări aiurea. Al doilea aspect, se interzice finanţarea obiectivelor de investiţii noi dacă în portofoliul ordonatorilor de credite există obiective sau proiecte în derulare, a căror termene de punere în funcţiune  sau de implementare este depăşit.

Al treilea lucru, toate UAT-urile din România au obligaţia să-şi achite arieratele înscrise în contabilitate. Cei care aveţi agenţi economici în subordine, societăţi comerciale, am şi eu la CJ, vedeţi că, prin Legea Bugetului de Stat s-au instituit reguli obligatorii pentru toate aceste societăţi, legate de personal, de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, legate de foarte multe lucruri care au legătură cu cheltuirea banului public. În cele mai multe cazuri şi am constatat lucrul acesta şi la Consiliul Judeţean, aceste societăţi au fost folosite la căpuşarea bugetului judeţean şi bugetelor unităţilor administrativ - teritoriale. De asemenea, vreau să vă spun cu toată prietenia că puteţi să-mi faceţi adrese în fiecare zi, că doriţi finanţare, cofinanţare, de exemplu, am primit 11 solicitări de la 11 primării şi dacă mă duc la suma pe care o am eu de repartizat prin hotărâre de consiliu judeţean, am depăşit-o o dată şi jumătate de la 11 primării, pentru că iarăşi, nu înţelegem logica de funcţionare a Consiliului Judeţean. Acesta nu este finanţatorul primăriilor. Consiliul Judeţean face două lucruri: dă nişte bani pentru echilibrare, iar atunci când ne mai asociem pe vreun obiectiv, sprijinim realizarea acestuia. Dacă eu am 100 de miliarde, o să am de împărţit la 89 de UAT-uri, cum aş putea da eu 20 de miliarde într-o comună?! Cum aş putea să fac lucrul acesta, indiferent cât mi-aţi fi de prieteni, de colegi, de simpatici şi de unde aş putea să îi dau? 100 de miliarde înseamnă pe medie, un miliard pe localitate(…) Lămuriţi-vă odată pentru totdeauna, consiliul judeţean are propriile obiective, are propriile investiţii de făcut, trebuie să se ocupe de drumurile judeţene, trebuie să se ocupe de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, trebuie să se ocupe de Spitalul Judeţean.

Preşedintele CJD a atras atenţia şi asupra gradului de colectare  a fondurilor proprii de către primării:” Iertaţi-mă, dar, există o medie de 75-80%.  Sunt localităţi care au 45% , 50%, 16% grad de colectare a veniturilor proprii. Nu se poate să ai grad de colectare a veniturilor proprii de 16%, iar după aceea să veniţi la mine să îmi spuneţi că vă trebuie 20 de miliarde(…)Toţi cei care aveţi arierate, faceţi documentaţii rapid ca să putem lua aceste credite care ne permit să le plătim. Cine are arierate înregistrate şi nu ia credit înseamnă că e neserios. Creditul acordat de Trezorerie nu este ca cel de la bancă, nu vă cer lucruri complicate, nu vă cer garanţii, vă cer doar să vă depuneţi documentele şi să plătim din luna următoare a aprobării cererii, în rate lunare egale, rate şi dobândă. Al doilea lucru, avem posibilitatea să contractăm credite bancare. Cei care aveţi această intenţie, depuneţi rapid solicitarea de aprobare de plafon la Ministerul Finanţelor. Dacă nu o depunem, din luna martie plafonul este consumat.

Pentru a veni în sprijinul edililor dâmboviţeni, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu a nominalizat un colectiv tehnic format din reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate ale CJD, care să vină în întâmpinarea dificultăţilor cu care unităţile administrativ teritoriale se confruntă: „Veţi primi toate datele, iar dorinţa mea este să vă depuneţi documente toţi care aveţi arierate pentru a obţine acest credit. Nu o să vă dea nimeni niciodată bani pe arierate sau pe alte lucruri dacă nu vă înregistraţi facturile în contabilitate. Sunt primari care au  7, 8, 10 miliarde datorii la agenţii economici, agenţi care n-au tăiat facturile pentru că plătesc TVA”.