Subcarpa]ii Ialomi]ei formeaz\ treapta colinar\ `nalt\ ce constituie partea central – nordic\ a jude]ului. Sunt alc\tui]i dintr- o asociere de dealuri [i depresiuni, acestea din urm\ fiind generate de eroziunea diferen]ial\ [i dispuse `n lungul v\ilor principale.
Un prim aliniament `l formeaz\ Subcarpa]ii interni, alc\tui]i din fli[ cretacic [i paleogen, `n care se dezvolt\ pinteni prelungi cu `n\l]imi de 800 – 900 m, situa]i la baza masivelor Bucegi [i Leaota. ~n lungul v\ilor apar primele depresiuni de contact : Moroieni – Pietro[i]a pe Ialomi]a [i Runcu pe Ialomicioara.
Spre 3 apare o succesiune de dealuri [i depresiuni : D. Miclo[anilor (800 m), Dealul Mare, D. Platul S$rnei, Depr. B\rbule]u – R$ul Alb [i Depr. Bezdead. Alternan]a gresiilor, marnelor [i argilelor puternic cutate, a sinclinalelor [i anticlinalelor fac ca eroziunea s\ fie intens\, procesele de versant foarte active : `n lungul principalelor v\i apare un nou uluc depresionar: Voine[ti – Aluni[ - Vulcana – Pucioasa – Vi[ine[ti – Sultanu – Valea Lung\.
Subcarpa]ii externi, forma]i din depozite miopliocene, mai pu]in dure, formeaz\ o treapt\ mai cobor$t\ [i relativ mai uniform\ de unde [i denumirea frecvent\ de plaiuri (Plaiul M\gurei, Plaiul C\rpini[ etc ). Sinclinalele [i anticlinalele sunt acoperite de o cuvertur\ groas\ de pietri[uri [i nisipuri `n care apele au sculptat un [ir de depresiuni (Doice[ti, Ocni]a, Iedera – Moreni). Fa]\ de zona de c$mpie din S, dealurile subcarpatice se termin\ prin denivel\ri de 40 – 60 m, `ntrerupte `n dreptul v\ilor mari de golfuri de c$mpie care p\trund printre acestea.
Piemontul C$nde[ti, situat la V de valea D$mbovi]ei, formeaz\ treapta colinar\ mai joas\ (300 – 550 m) ce intr\ `n alc\tuirea teritoriului jude]ului D$mbovi]a. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, u[or `nclinat, dintre culoarele depresionare ale v\ilor D$mbovi]a [i Potopu.